Compostarea individuală

Conform Legii nr. 181/2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile Articolul 1 Paragraful 3

” Începând cu data de 1 ianuarie 2021, autoritățile administrației publice locale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociațiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deșeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din ușă în ușă a biodeșeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei „plătește pentru cât arunci” și să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural. „

Cum este definită compostarea?

Compostarea reprezintă procesul de descompunere si transformare a substanțelor organice solide de catre microorganisme (în principal bacterii și fungi) într-un material stabil, care poate fi valorificat în agricultură, în locul îngrășămintelor chimice sau în lucrări ce vizează ameliorarea solului.

În cadrul procesului de compostare, materia organica se descompune în mod natural datorită procesului de biodegradare. Astfel, deșeurile de care noi încercăm să scăpăm se transformă într-un produs ideal pentru sol.

Aproape trei sferturi din gunoiul zilnic este format din deșeuri organice ce provin de la resturile de la bucătărie (coji de legume și fructe, zaţul de la cafea, hârtia de filtru, resturi de mâncare, oase şi coji de ouă), resturile de la animale (gunoi de grajd, gunoiul de la iepuri sau alte animale de casă, gunoiul de la păsările de curte, paiele care au fost folosite la hamsteri sau alte animale mici), pene și păr, resturile din gradină (iarbă, frunze uscate, crengi și scoarţă, buruieni, materialul rezultat după ce a fost tuns gardul viu).

Aceste deșeuri pot fi foarte utile în gospodărie, datorită conţinutului lor de substanţe nutritive necesare grădinii noastre.

Locul pentru compostare

Pentru compostare este necesar să fie ales un loc umbrit, accesibil, dar să aibă și un drenaj bun. Aceasta înseamnă că unul din locurile ideale pentru cutia de compost este direct pe sol, pentru a facilita accesul organismelor responsabile cu descompunerea materiei organice (bacterii, ciuperci, râme etc).

O altă locație adecvată este un colț al grădinii sau livezii, care să protejeze cutia de compost de curenții puternici de aer. Poate fi de asemenea sub un copac cu frunze căzătoare, fiind astfel ferită de soare vara şi primind căldura soarelui iarna.

Cum compostezi:

  • Alege un loc mai puțin însorit din grădină și ferit de vânt și pune recipientul de compostare direct pe pământ sau pe iarbă;
  • Încearcă, dacă e posibil, să colectezi suficiente resturi astfel încât primul strat pus în recipient să aibă o grosime de cel puțin 30 cm;
  • Continuă să adaugi resturi de la bucătărie și din grădină, ori de câte ori acestea se produc, până la umplerea recipientului;
  • Ai grijă ca toate resturile adăugate să fie mărunțite;
  • Ai grijă ca resturile de la bucătărie să fie mereu acoperite de resturi din grădină;
  • Dacă e foarte cald, mai stropește din când în când resturile adăugate;
  • Din când în când mai amestecă resturile din recipient pentru a avea destul aer
  • Partea de sus a grămezii se poate acoperi cu un strat de protecţie din iarbă, stuf, saci vechi, frunziş sau paie, iar în final cu un strat de pământ negru de gradină pentru o coacere mai rapidă a compostului.

Avantaje

Compostul are următoarele avantaje:

  • este cel mai bun îngrășământ pentru sol;
  • ajută la menținerea apei în sol;
  • protejează solul de alte substanțe chimice.
  • ajută în mod considerabil la îmbunătățirea structurii solului;
  • elementele sale nutritive sunt eficient utilizate;

Ce deșeuri poți composta:

  • Resturi de fructe și legume proaspete sau gătite;
  • Resturi de pâine și cereale;
  • Zaț de cafea și resturi de ceai;
  • Păr și blană;
  • Găinaț și bălegar de cal, vacă, porc, capră, oaie, iepure;
  • Haine vechi din bumbac sau lână mărunțite;
  • Coji de ouă mărunțite;
  • Coji de nucă;
  • Cenușa de la sobe (când se arde numai lemn);
  • Rumeguș, fân și paie;
  • Resturi vegetale din curte (frunze, crengi, nuiele, flori);
  • Plante de casă;
  • Bucăți de lemn mărunțit;
  • Ziare și hârtie mărunțite;
  • Carton moale mărunțit.

Ce deșeuri NU poți composta:

  • Resturi de carne și pește, gătite sau proaspete;
  • Resturi de produse lactate (lapte, smântână, brânză, iaurt, unt, frișcă etc.);
  • Ouă întregi;
  • Grăsimi animale și uleiuri vegetale;
  • Excremente de câine, pisică sau umane;
  • Scutece/tampoane;
  • Metal, sticlă, plastic;
  • Cenușă de la sobe (dacă sunt arși și cărbuni);
  • Resturi vegetale din curte tratate cu pesticide;
  • Lemn tratat sau vopsit.

Ce probleme pot apărea:

  • Grămada miroase a ouă clocite – din cauză că nu are aer suficient sau e prea multă umezeală – întoarce grămada și mai adaugă frunze sau rumeguș;
  • Deșeurile se descomun prea încet:
    • Grămada e prea mică – mai adaugă deșeuri și amestecă;
    • Umezeală insuficientă – stropește grămada și amestecă;
    • Aer insuficient – întoarce grămada;
    • Vreme prea rece – mai adaugă deșeuri ca să mărești grămada sau acoper-o cu o prelată;
    • Lipsa deșeurilor ce conțin azot – adaugă resturi de mâncare, resturi de iarbă sau găinaț/bălegar;
  • Grămada miroase a amoniac – prea multe deșeuri verzi – mai adaugă frunze sau rumeguș.

Când este gata compostul:

Cam în 4 – 6 luni, poate și un an. Compostul este închis la culoare, miroase a pământ și nu se mai cunosc resturile din care s-a format. Îl scoți din recipient și îl amesteci. Îl poți lăsa o lună – două la maturat înainte de a-l folosi.

Nu-ți fă griji dacă nu este fin și sfărâmicios. Chiar dacă este cu cocoloașe și lipicios, cu bucăți de crengi și coji de ou vizibile, îl poți folosi cu succes.

Compostare în containere staționare

Containerele staționare pentru compost pot fi realizate din paleți sau scânduri din lemn, gard de sârmă sau plasă și chiar crengi de copaci. Acest tip de container permite contactul direct al materialului de compost cu solul. Astfel, bacteriile benefice pot consumă resturile vegetale și le transformă mai rapid în compost. După adăugarea materialului pentru compost, acoperă containerul cu o folie de plastic  sau cu un capac, pentru protecție.

Acest tip de container trebuie să aibă pereți mai înalți de 1 metru. Dacă folosești lemn, acesta trebuie tratat cu substanțe organice astfel încât să fie protejat de umezeală excesivă. Așază la bază câteva ramuri uscate de copaci ca să asiguri un sistem de drenaj eficient.

Dacă vrei să construiești un container din scânduri, bate în pământ 4 piloni din lemn de care vei fixa scândurile, iar lada ar trebui să aibă laturile de 1,5 metri. Așază un strat inițial de 10 cm format din crengi și paie, că să asiguri drenarea și ventilarea compostului.

Compostare în containere rotative

Pentru acest tip de compostare ai nevoie de un bidon de plastic  sau de un butoi de lemn fixat pe un suport, astfel încât să îl poți roți cu ușurință. Astfel, poți întoarce mai des compostul și să grăbești procesul de compostare. Există și containere din metal special create pentru depozitarea și amestecarea compostului.

Compostare în sistem de două sau trei compartimente

Prin această metodă obții mai mult spațiu ca să amesteci mai mult material. Ține cont de faptul că fiecare container trebuie să aibă aproximativ 1 metru cub. Cel mai ușor îl poți realiza din lemn. Fiecare container este folosit pentru a mută materialul atunci când îl întorci.

Mai exact, pașii de urmat în cazul unui sistem pentru compostare format din trei containere este următorul:

· la prima întoarcere trebuie să muți compostul în containerul din mijloc.

· la următoarea întoarcere, muți compostul înapoi în primul container. Procesul se repetă până când umpli complet primul container și apoi îl lași așa până se finalizează procesul de compostare.

· procedează la fel și cu următorul container. La fiecare întoarcere vei muta materialul din containerul doi în cel de-al treilea. După ce umpli containerul trei, îl vei lasa nederanjat până când se finalizează procesul de compostare.

Unul dintre containere trebuie să rămână mereu gol, astfel încât să poți întoarce materialul din celelalte containere.

Compostare în butoi de plastic

Ai nevoie de câteva butoaie sau coșuri de plastic, care să aibă cel puțin 65 de litri. Găurește pereții coșului cu ajutorul unei mașini de găurit , că să permiți aerului să circule. Poți face cât de multe găuri vrei, iar spațiul dintre găuri trebuie să fie cuprins între 2 și 5 cm.